Bordoş Florin-Gabriel, adus pe lume pe 29 noiembrie 1976 în Tg-Mureş
de o mamă îndrăgostită de vocile lui Elvis Presley şi Julio Iglesias îşi începe drumul în viaţă aşa cum a făcut-o fiecare dintre noi.
Pentru prima dată vine în contact –fizic – cu muzica la vârsta de patru ani, la grădiniţă, unde descoperă clinchetele primului instrument muzical
pe care îl atinge, xilofonul. Acesta devine pentru el ceva mult mai mult decât o jucărie; dovada – sunetele xilofonului sunt singura amintire clară
din acea perioadă de grădiniţă.
Puţin mai târziu, emoţiile primei zile de şcoală îi însoţesc paşii spre ªcoala de Arte, unde avea să studieze
vioara în primii trei ani de şcoală.
Deşi din învăţarea instrumentului în sine s-a păstrat pentru mai târziu prea puţin, această perioadă va
rămâne hotărâtoare pentru viitoarele sale înclinaţii şi gusturi în muzică. Ea a fost o sămânţa care va da roade mai târziu. Temperamentul şi personalitatea
lui au făcut ca la o vârstă fragedă a adolescenţei (12-13 ani) să se regăsească într-un grup de prieteni, majoritatea mai mari decât el, unde, împreună
cu fratele lui, Călin, nu făceau doar năzbâtii ci, deseori, luau chitara în mâini şi cântau de “inimă albastră” cât îi ţinea gura. Chiar îi plăcea să se
ia la întrecere cu fetele care cântau sopran în corul şcolii, ceea ce i-a deschis apetitul şi i-a dezvoltat pasiunea pentru note înalte cântate în voce.
Tot aici putem menţiona ocaziile repetate de mers la colindat, organizat, în grup, ocazii în care trupa de colindători se bucura de un adevarat succes,
dovada - traistele cu “de-ale gurii” ce le cărau somnoroşi acasă dimineaţa.
Un punct de cotitură în viaţa lui soseşte în plină adolescenţă (15-16 ani). Împreună cu fratele lui o îndeamnă pe mama lor să viziteze biserica adventistă, susţinând
că religia are un efect benefic asupra ei. Acest lucru era adevărat, dar în acelaşi timp ei doreau să rămână singuri acasă (ziua de sâmbătă devenise de curând
ne-lucrătoare în România). Însă, mai târziu, schimbările observate la mama lor îi intrigă, astfel că se hotărăsc să viziteze biserica adventistă românească din
Târgu-Mureş, “vechiul C”. Aici aude pentru prima dată (cântat pe patru voci) piesa “Valuri muginde”. Impactul cântecului asupra lui a fost atât de puternic
încât mai că a sărit în picioare să aplaude. Nu peste mult timp va fi botezat şi va intra în cor ca şi proaspăt tenorist, remarcat şi educat de dirijoarea
Camelia Ban, (fostă Camelia Stoichiţă).
Experienţa cântatului se lărgeşte în 1996 când e invitat să se alăture grupului bărbătesc “Soli Deo Gloria” de la biserica Târgu-Mureş “A”, grup în care va activa
timp de trei ani. În tot acest timp el a folosit toate împrejurările de a-l lăuda pe Dumnezeu, cântând de asemenea într-un quartet bărbătesc în propria-i biserică
şi participând la festivaluri de creaţie.
În anul 1998 el cântă simultan în două quartete bărbăteşti, cu care va merge prin biserici, susţinând programe. În final, viaţa mai îndelungată are cel format din
Nagy Romeo, Boszormenyi Levente, Kiss Harold şi Gabi, în care el activează chiar înainte de propriai-i nuntă. Pentru programul festiv de cununie el cere celor două
quartete în care cântă să îi interpreteze câteva piese şi astfel se formează un octet. Prin aceasta nu doar legătura lui de dragoste faţă de soţia lui are un final
fericit, ci şi relaţiile sale în domeniul muzicii se stabilizează: membrii celor două quartete decid să rămână împreună. Pentru el această unire va fi îndeplinirea
unui vis nutrit de mai mult timp – de a contopi cele două formaţii în care cântă. Astfel ia fiinţă formaţia ACORD, care în curând capătă numele de AGAPE (mai 2000).
De atunci, principala lui activitate muzicală s-a desfăşurat în cadrul grupului AGAPE. Dar, pe lângă aceasta, el a frecventat timp de doi ani cursurile de canto
clasic ale ªcolii Populare de Arte (1998- 2000) şi de asemenea a activat un an în corul “Laudate Domini” condus de dirijorul Vasile Cazan. În prezent el e dirijor
al corului bisericii Târgu-Mureş “C”.
Pasiune şi hobby în acelaşi timp, dar mai mult mod de viaţă şi principala formă de a-L lăuda pe Dumnezeu – muzica - a rămas şi rămâne o parte vitală a lui, în care
investeşte timp şi energie, răbdare şi devotament, deoarece cântarea de laudă e o jertfă care are un miros plăcut Domnului.
Pe lângă muzica în sine, el are pasiune pentru tot ceea ce înseamnă tehnologia sunetului – şi nu în ultimul rând tehnologia video – de la un subwoofer puternic
şi microfoane profesionale, până la mixere şi plăci de sunet profesionale. Mai nou îi place mult să proceseze muzică, domeniu în care e extrem de perfecţionist.
Deşi el e un tenor înalt, toată viata lui i-au plăcut vocile joase şi şi-ar fi dorit să aibă o voce de bas profundă (a încercat de multe ori să cânte bas spre
disperarea dirijoarei).
Acum ne găsești și pe Youtube. Canalul oficial Agape.
22 August 2010
AGAPE
Bordoş Florin-Gabriel, adus pe lume pe 29 noiembrie 1976 în Tg-Mureş
de o mamă îndrăgostită de vocile lui Elvis Presley şi Julio Iglesias îşi începe drumul în viaţă aşa cum a făcut-o fiecare dintre noi.